Istorie (Adam Smith)

Adam Smith

         Adam Smith (5 iunie 1723 - 17 iulie 1790) a fost un filosof și economist britanic. Rămînînd în istorie ca părintele economiei moderne. Cartea ,,Bogăția națiunilor,, se află la baza liberalismului economic. Și-a dedicat 10 ani din viață pentru a afla cît de departe poate ajunge lăcomia omului și ce reprezintă pentru omenie o adevărată valoare.  Astfel a dat un lung și bine gîndit răspuns la aceste întrebări, promovînd liberalismul.  Aducînd argumentări intelectuale pentru comerțul liber și capitalism. Ce a oferit omului posibilitatea singur să se dezvolte.  Conflictele de interese între oameni duce la concurență, iar aceasta, îl face pe om să producă marfă calitativă. Astfel statului îi revine un venit colosal. Introducînd în economie și conceptul de ,,mâna invizibilă,, adică prin urmarea propriului interes, oamenii stimulează indirect economia. Smith considera că, în cazul societății capitaliste, urmărirea poporului fără interveniri, bine contribuie la dezvoltarea societății. 

         A început studiile la vîrsta de 14 ani, din 1737 pînă în 1740 la universitatea din Glasgow. Între anii 1740-1746 a studiat filosofia la colegiul Balliol din Oxford. La 27 de ani a fost profesor de filosofie la universitatea din Glasgow 1751. În această perioada s-a împrietenit cu James Watt.

        A murit în anul 1790. După moartea sa au fost arse, din dorința lăsată în testament, numeroase schițe private.

         ,,Impozitele pot împedică pe oameni la industrie și la înaintarea în unele ramuri a comerțului sau a afacerilor, care reprezintă ocupația de bază a multor oameni. Pe de o parte ele obligă pe oameni să plătească, ia pe de altă parte pot distruge unele dintre sursele principale care contribue la crearea unei proprei afaciri...”

                                                                                                                Cartea ,,Bogăția națiunilor,,

Fizica.Temperatura

Temperatura

Temperatura este proprietatea fizică a unui sistem, prin care se constată dacă este mai cald sau mai rece. Astfel, materialul cu o temperatură mai ridicată este mai cald, iar cel cu o temperatură joasă mai rece. Ea indică viteza cu care atomii ce alcătuiesc o substanță care se mișcă, în cazul încălzirii viteza lor crescând. Oamenii de știință afirmă că la o temperatură extrem de scăzută, numită zero absolut, atomii sau moleculele și-ar înceta mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina face parte din factorii ecologici.
Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -Primul postulat, denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -Al doilea postulat, numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente.

Unități de măsură

Unitatea de măsură în Sistemul internaţional este kelvenul (K).

Temperatura 0 K este cea numită zero absolut și este punctul în care molecule și atomii au cea mai mică energie termică. De obicei se folosesc două scări de temperatură, scara Celsius, cu precădere în țările europene și scara Fahrenheit, în Statele Unite. Acestea se definesc cu ajutorul scării Kelvin care constituie scara fundamentală a temperaturilor în ştiinţă și tehnică.

Un grad Celsius reprezintă a 1/273,16-a parte din intervalul cuprins între punctul triplu al apei (0,01 °C) și punctul de zero absolut (-273,15 °C), la presiune normală. 

Convertire din	în	Formulă
Celsius	Fahrenheit	°F = °C × 1,8 + 32
Fahrenheit	Celsius	°C = (°F – 32) / 1,8
Celsius	Kelvin	K = °C + 273,15
kelvin	Celsius	°C = K – 273,15

Noul an școlar

Iată a început noul an școlar. Prima săptămână de școala a fost foarte veselă și atrăgătoare pentru mine. Cred că în continuare va fi totul la fel de interesant nu numai pentru mine, ci ți pentru colegii mei. E important să conștientizăm că totul ce învățăm în școală, este numai în folosul nostru.